Sex pe paine

Pe masura ce Romania se afunda in drama crizei economice, pe atat industria de lux prospera. In industria de lux intru si eu si prestatiile mele; oamenii de afaceri de la noi, desi asigurati pe termen lung chiar si in nefericitul caz al unui faliment al tarii, sunt din ce in ce mai stresati si mai ridati si gasesc ca una dintre putinele destinderi este sexul liber de orice obligatie (exact pe dos fata de vietile lor profesionale sau familiale).

Am fost literalmente pusa la perete de unul dintre clienti de cum am intrat pe usa, scapand geanta din mana. Mi-a imobilizat mainile impingandu-si penisul sculat in bazinul meu si gemand bariton. Am luat parte la un intreg rit sexual: intai in picioare, apoi, intr-o pozitie foarte incomoda si care impiedica placerea la cel mai intalt nivel, pe fotoliul stramt, cu brate inalte, voluminoase, apoi eu peste, pe pat, urmand el deasupra, tot pe pat.

Acest client este printre putinii care chiar cer sa faca ei sex oral in timpul sedintei. Este un fetis al lui de demult, de cand o pustoaica adolescenta l-a traumatizat pe viata, cand el era mic, dezbracandu-se total in fata lui, etalandu-si clitorisul mult mai dezvoltat decat labiile si frecandu-se insistent la el, gemand ca o incepatoare. De atunci, mereu ma „linge”, soptind vorbe precum „cat de catifelat”, „ce-mi place sa ti-o mananc”, „iti place cum te excita limba mea?”. Presupun ca daca as prezenta un squirt, ar fi in al noualea Paradis dantesc. In schimb nu-l impresioneaza deloc sanii si niciodata nu a pus mana pe ei, doar ii priveste usor timid.

In asemenea momente ma uimesc gandurile care-mi trec prin cap; acestea se impart in doua categorii: cele legate de munca pe care o desfasor, fiind mereu macar pe jumatate atenta la ceea ce fac si la reactiile (adecvate) pe care trebuie sa le am: un geamat, un „e bine?”, schimbari neasteptate de pozitii sau de conducere/dominare etc. A doua categorie de ganduri se indreapta spre restul vietii mele; desi nu apar chestii cliseice precum „sa nu uit intretinerea”, uneori se intampla sa fredonez obsesiv o melodie care mi-a ramas in minte sau sa-mi imaginez cum ar iesi scena in care ma aflu daca totul ar fi un film; imi imaginez o melodie dramatica, replici siropoase si deprimante si o actrita cu o figura trista si jalnica.

Gandurile mele sunt dintre cele mai diverse si de foarte multe ori se opresc la rubrica meteo (daca mi-as carta creierul, sunt sigura ca o portiune mare a pie-chart-lui meu ar fi dedicata meteo-lui si s-ar numi „bucuria meteo”). Este o placere sa ma uit la meteo: imi da impresia ca totul este nou, ca orice se poate intampla. Ziua de maine este plina de posibilitati: poate ploua sau ninge, poate fi soare sau ceata, burnita sau canicula, minusuri sau vant, orice este posibil. Si imi pare ca in orice viitoare zi, privind meteo, ma pot renaste si eu, noua, proaspata, gata sa o iau de la capat si sa nu mai fac greselile din trecut. Exact cum face clima mereu si mereu. O invidiez profund!

What if…?

Cum ar fi fost viata mea acum daca nu as fi devenit niciodata tarfa? Aproape saptamanal ma intreb asta si mereu mi-e foarte greu sa raspund. Asa ca am preferat sa apelez la buna si inteleapta mea prietena, Merope, pentru a-mi face o idee. A ramas usor mirata si amuzata de intrebarea mea, iar dupa ce mi-a raspuns s-a intristat foarte tare si a plans aproape toata noaptea, cu fata infundata in perna neagra, de matase fina, veritabila.

Probabil, zice ea, as fi casatorita, sau pe punctul de… poate cu Sergiu, daca lucrurile ar fi mers altfel, poate cu altcineva, dar oricum, din iubire. Mi-as face probabil planuri de viitor, legate de unul sau doi copii (fata si baiat, sa fie echilibru) si mai toata ziua m-as afunda in cartile mele salvatoare. Ma vede descoperind noi si tinere talente si fiind profesoara universitara la catedra de literatura universala/ comparata (sau ceva pe aici).

Probabil as face sex cuminte, in vesnica pozitie a misionarului, inca simtind o vaga remuscare la falsarea orgasmului ce nu prea vrea sa vina. Insa, in rest, totul ar fi bine, atat cat poate fi o viata si o casnicie mediocra, totusi. Uneori, pentru a-mi rascumpara mica minciuna mentionata, as inova cu pozitii exotice sau rough sex, cu elemente de bondage si blindfold sau cu un sex oral un pic amator.

As sta intr-un apartament asemanator cu cel in care ma aflu acum, cand scriu aceste randuri, cu o biblioteca imensa avand titluri de baza, aranjate, boem-haotic: Dostoievski langa Marquez, Vianu langa Confucius, Hemingway langa Rabelais etc. Iar preferatii mei ar sta frumos, la rand: Mann, Eliade, Umberto Eco, Preda, Bacovia, Stanescu, Shakespeare, Apollinaire… si altii. As avea o masina draguta, micuta, feminina, cu un nume si o culoare incerte (“trebuie sa ma mai gandesc la asta”) si probabil o pisica neagra complet, cu ochii reci, galbeni, care ar suge toate fluidele de frustrare din viata mea anodina.

Culmea, eu m-am imaginat mereu un gen de femeie à la Joan Harris din Mad Men: beautiful and single, fucking for fun. Tot nu pot iesi din matca asta a conceptului de curva (mai mult sau mai putin voalata) si tot ma vad in aceasta zona. M-am intunecat la fata gandind asta si am stat mult timp in balcon, fumand ca o nebuna, cum nu am mai facut de la despartirea de Sergiu. M-am hotarat sa-mi iau carnet de conducere, masina si pisica.

Sex lesbian

Mi-am amintit de curand despre prima mea experienta lesbiana, in toata puterea cuvantului. Pe Merope o cunosteam de foarte mult timp, insa pana tarziu, niciuna dintre noi nu a stiut natura homosexuala a ei. Dupa cateva relatii esuate cu diferiti tipi (mai mari, mai mici decat ea), Merope si-a dat seama, pe la 21 de ani, ca este lesbiana. Astfel ca, dupa despartirea de Sergiu, inainte de a ma apucat de prostitutie, am gustat si eu ce inseamna sa fii cu o fata si, pot spune, am tendinte bisexuale puternice in urma acelei experiente. Ulterior, insa, am convenit ca nu putem fi decat prietene totusi si ca nici nu se poate altfel, doar asa avem o relatie perfecta. Cred ca asta a durut-o mult; mereu am stiut ca ma iubeste altfel decat doar ca prietena.

Am cunoscut-o pe Merope in liceu, imprietenindu-ma cu ea abia printr-a zece-a, dar de atunci fiind nedespartite. In seara in care s-a intamplat asta, Merope venise cu inghetata si vin rosu, pentru a ma inveseli. Dupa barfe si discutii, intr-un moment de liniste si lungi priviri languroase, s-a apropiat de mine si m-a sarutat, miscandu-si incet limba cu aroma de vin rosu demisec prin gura mea. Am imbratisat-o, mangaindu-i parul moale si lung si incerand sa-i deschid bluza. A inceput sa tremure usor, gemand de placere si lingandu-ma pe gat.

Am simtit ceva foarte straniu cand i-am dat jos bluza galben-pal si i-am simtit sanii plini, fierbinti, excitati, in mainile mele. I-am deschis pantalonii si, cu o voluptate foarte ciudata fata de cea simtita cu un barbat, am inceput sa o masturbez in timp ce o vedeam cum isi unduieste corpul, lipindu-se de mine si gemand. Era ca si cum faceam sex cu mine insami, doar ca primeam un feedback mult mai satisfacator.

Cand s-a urcat pe mine si a inceput sa ma sarute si mangaie, m-am lasat total dusa de val, simtind o otrava dulce, dar si amara, o excitatie foarte diferita si parca malefica, scurgandu-se prin corpul meu. Sexul oral facut de ea m-a adus aproape la climax, iar dupa doua penetrari cu degetele, am simtit orgasmul ca un val ce imi acoperea creierul, fiind mult diferit de ce stiam eu. Surpriza cea mai mare a fost cand am penetrat-o pe ea si cand am vazut ca ejaculeaza la climax.

Am ramas efectiv cu ochii holbati pentru ca stiam ca doar o treime dintre femei fac asta, iar Merope era, deci, o raritate. Dupa ce am terminat, ne-am tinut in brate, cu sanii presati unul de altul si inca mangaindu-ne, simtind vagi unde de voluptate. A fost o experienta foarte placuta si inedita pe care am incercat-o inca de multe ori de atunci, tot cu Merope.

“… fermecator si dezolant in acelasi timp?”

Pe tot parcursul week-endului am fost atenta sa vad ce puncte din cele spuse de clientul meu au fost atinse in escapada (ne)vinovata in Sibiu. S. Gio este, in mod clar, clientul meu preferat si pseudo-protectorul meu.

Sexul nu a fost asa des pe cat ma asteptam, uneori uit ca, desi tanar in interior, S. Gio are o varsta care nu mai incurajeaza excese, nici chiar sexuale. Am facut-o de patru ori in doua zile jumatate, de fiecare data fiind sex banal, cu ejaculare intra-vaginala precedata de o felatie scurta dar foarte eficienta. In ¾ din timp S. Gio a lucrat la laptop si acest lucru s-a reflectat in epuizarea totala. Traind intre patru pereti cu el peste 60 de ore, am observat diferentele.

Luxul in schimb a fost total: m-a impresionat vila care, de la culori pana la texturi, se muleaza perfect in tipologia de “mansion”; stil baroc, cu insertii clasiciste, culori terne si distinse, tablouri (cele mai multe cópii, evident) bine alese: Magritte, Degas si Rembrandt (care a costat scandalos de mult, chiar fake fiind). M-am imprietenit imediat cu femeia din casa care facea orice de la mancare la spalat WC-uri pentru ca si-a dat seama in ce calitate populez căsoiul.

In ceea ce priveste banii, m-a onorat cu o suma frumusica la care s-au adaugat, evident, mancarea exotica si fina, patul cu asternuturi pufoase si bai lungi, spumoase (si la propriu, si la figurat). Dar oricum as fi fost incantata pentru ca cinefilia amandorura a fost indelung discutata, cu exemplele de rigoare, critica cinematografica etc. Inca mai disputam daca “Amadeus” sau “Shakespeare in love” este cel mai maret si profund film facut vreodata!

Sublim, intr-adevar, a fost serialul pe care l-am vazut si de care acum sunt dependenta: Mad Men! Desi nu m-a uns “pe sufletul de curva trista si singura”, m-a facut sa inteleg si sa ma resemnez cu ideea ca in orice epoca, oamenii au fost si sunt EXACT la fel: de la modul in care fac sex si afaceri, pana la modul in care privesc concepte ca altruismul, psihopatologia sau rolul femeii in societate.

Amuzant a fost cand, facand sex a patra oara si intrand destul de bine in rol, gemand plina de excitatie, vorbind dirty (“baga-mi-o adanc!”) si impingandu-l de fese inspre mine, S. Gio brusc s-a oprit si m-a intrebat: “Crezi ca relativa monotonie plina de subintelesuri a acestui serial il face atat de fermecator si dezolant, in acelasi timp?”

Lordul

Unul dintre clientii mei preferati este Lordul. L-am boteza astfel pentru ca imi aminteste de lordul Henry din “Portretul lui Dorian Gray”. Este distins, cinic, plin de cultura si care te-ar putea manipula usor daca nu ai avea scaun la cap. Din fericire, curvele, dupa o vreme, sunt cele mai putin influentabile fiinte si eu mereu zambesc dulce, din coltul buzelor, cand incearca sa-mi schimbe parerile.

Serile noastre intotdeauna incep printr-o discutie intelectuala legata de ultimele noastre lecturi (a fost exasperat cand i-am spus ca nu mi-a placut Proust in liceu si extaziat cand l-am asemanat cu lordul Henry); are principii de viata sanatoase, dar dure: fiinta umana este demna de dispret si extinctie, Aristotel ramane cel mai de seama vizionar, iar psihologia este pentru cei slabi, care cred inca in bine si in complexitatea firii umane. De la el am invatat de ce merita sa storci banii micii burghezii.

Dupa un pahar de vin rosu demi-sec, cu un buchet pe masura cinismului clientului meu, trecem la lucrurile serioase: se da in vant dupa sexul anal si are amuzantul obicei de a ma plesni usor pe fund in timp ce intra in mine. Imi spune mereu “fetito” si nu suporta sa fie vreo lumina prin preajma cand geme incet. De-asta alege camere cu perdele grele, din catifea. Are un ritm de penetrare alarmant si ametitor, insa este tot timpul atent sa nu ma doara spatele sau sa nu-mi julesc genunchii la felatie (imi asaza perne moi pe jos).

La sfarsit fumeaza mereu o tigara Captain Black cu vanilie, privindu-ma prin fumul gros si zambind “nemuritor si rece”. Invariabil, vrea sa aiba ultimul cuvant, asa ca trage o concluzie categorica, fara drept de veto, despre discutia noastra anterioara. Apoi se gandeste la Goethe si Charlie Chaplin, dorind sa ramana si el la fel de potent la o varsta matusalemica. Plec de la el zambind, mereu bine-dispusa si cu sufletul mai spalat intelectual vorbind.

 

Glam party

Am luat parte la o petrecere exclusivista si luxoasa, mult mai distinsa decat ma asteptam. De fapt, nu ma asteptam sa merg la asa ceva deloc, insa Signore Gio, cum face el intotdeauna (vezi postul “Un mec”), a reusit prin metodele lui de om de afaceri fara scrupule sa ma convinga. Desi nu fac asta in mod normal, pentru aceasta ocazie mi-a luat foarte mult timp sa-mi aleg o rochie din dressing pentru ca demult nu am mai fost la un astfel de cocktail-party.

In timp ce ma uitam in oglinda si il asteptam pe S. Gio, chiar am avut o mare placere sa ma vad aratand asa de bine, frumoasa si aranjata. Atmosfera de la petrecere era foarte placuta; am baut vermouth Martini, am ciugulit alune cu sare si pateuri calde cu branza; am vorbit despre Andy Warhol, Churchill si David Bowie cu unii invitati, cu altii am schimbat idei legate despre perspectiva lui Nietzsche asupra omului (comparandu-l cu viziunea grecilor antici).

Este incredibil cum isi dau seama oamenii care au de-a face cu prostituate cand apare una in incapere. Tinerii, viitorul imperiului parental, se uitau la mine ca la o femeie normala, imbracata bine in rochia Chloe si cu un par superb. Tatii lor, insa, imi zambeau pe furis, aratandu-si coltii de hiene infometate. Am incercat sa ma tin toata seara pe langa S. Gio (vizavi de care toti au ridicat sprancenele cand au vazut cu cine apare la brat).

In timp ce imi reumpleam paharul, am simtit mai mult decat vazut (lumina era foarte slaba), venind inspre mine un tanar; mi-a placut corpul bine facut, lucrat, figura frumusica si indrazneata. Era singurul fiu de la petrecere care s-a prins ce eram. Mi-a strecurat in mana cateva bancnote (erau lire, foarte rar primesc asa ceva) si mi-a zis sa ma duc dupa el peste 2 minute. Nu am zis nu unei oferte de sex rapid, cu un barbat “bine”.

Ma astepta intr-o cabina de W.C., foarte excitat si transpirat. M-a impins de umeri in jos pentru a ingenunchea (bine ca nu aveam dres) si si-a scos penisul scuturandu-l in fata mea demonstrativ. Imi impingea ritmat capul inspre bazinul lui, ramanand intr-o tacere totala, de maxima concentrare. Apoi m-a ridicat si m-a lipit de zid, intrand in mine si privindu-ma foarte adanc in ochi. Stingherita la inceput, abia mai tarziu un pic mi-am dat seama ca se uita prin mine, ca era prea atent la ceea ce facea pentru a ma vedea.

S-a desertat in mine gemand silentios, mai mult eliminand aerul decat scotand sunete. M-a impresionat asta, mi s-a parut un mod placut, nobil, subtil, de a trai un orgasm. Dupa ce a iesit din toaleta, m-am scotocit rapid in geanta plic si am inghitit direct, fara apa, anticonceptionalul pe care uitasem sa-l iau din cauza petrecerii.

Shelf of shame

Pentru mine, ca femeie de afaceri, foarte ocupata si care isi ia in serios munca pe care o presteaza, micile atentii oferite de clientii mei, ca multumire pentru modul profesionist, cu responsabilitate si datorie, in care imi fac treaba, le pastrez mereu cu mare stima si mandrie. Mi-am si aranjat, in camera de studiu, un raft special pe care asez astfel de mici obiecte de la clienti. Cele mai “dragi” sufletului meu sunt florile care, evident, s-au ofilit, dar pe care le-am imortalizat presandu-le in cea mai groasa carte pe care o detin: un tom gargantuesc cu Operele Complete ale lui Shakespeare. Asa scriitor, asa cadouri.

Raftul e plin de carti postale exotice de la clienti straini, veniti la mine o singura data ca parte a unei distractii, cateva poze facute cu clienti in pozitii decente: la o masa, la un club, cu un pahar de vin alb etc. Tin acolo si amintirile triste, cum ar fi catarama de la o curea care m-a inrosit si invinetit intr-o seara cu luna plina, in timp ce inghiteam samanta unui nespalat. Intr-un mic borcan am, bagat la formol, dintele fostului meu peste, dinte pe care eu, cu propriile mele maini (de fapt, cu un cleste) l-am scos dupa ce l-am drogat ca lumea inainte sa-l parasesc de tot acum aproape 8 luni. Da, este un suvenir grotesc, ingretosant, care imi face gura punga de scarba, insa il tin acolo, in fata, pentru a nu uita NICIODATA prin ce a trebuit sa trec si cat de mult timp mi-a luat sa-mi dau seama ca se poate si mai bine.

Majoritatea obiectelor sunt de uz strict feminin: o esarfa rosie, Valentino, de la clientul care m-a salvat de la viata aceea mizera; el este idealul meu masculin (despre el alta data). De la el am mai multe lucruri printre care si o bratara de cristale Swarovski bleu si petalele unei panselute galbene cu margini violet. Da, desi o floare banala, m-a impresionat fragilitatea si simplitatea ei, a cadoului in sine, venit de la un asemenea om, incat am pus-o intre paginile tragediei “Romeo si Julieta”, la scena balconului. Corny, ain’t it?

Un alt obiectel interesant este un ruj Burjois, luat special pentru o seara extrem de “fierbinte” in care clientul a tinut sa ma machizeze el insusi si, doar astfel aranjata, sa-i fac o felatie pe cinste, cu deep throat en gros. Dupa sex oral a urmat un sex vaginalo-anal foarte murdar si pervers care m-a amuzat.

My shelf of shame ramane inca larg deschis pentru viitoare mici cadouri si atentii de la clientii vesnic ingrijorati de starea mea, dorind sa nu-i uit, sa insemne ceva pentru mine. As adauga acolo un mini-CD (am inteles ca sunt doar de 200 Mib, mais je ne sais rien…) in care sa pun doar melodia Parachutes a lui Coldplay. Un client a reusit sa ma faca sa plang isteric punandu-mi-o, accidental, in masina.

Un mec…

M-am procopsit fara sa vreau cu un client nou. La inceput nu am vrut in ruptul capului sa accept propunerea facuta de un alt client al meu, foarte fidel, bine-crescut si care mereu miroase a Aqua di Gio. Insa Signore Gio a reusit sa ma corupa; noul client m-a frapat la inceput prin gradul inalt si alarmant al lipsei lui de par pe corp; nici macar pe picioare, cea mai banala si mai des intalnita zona piloasa, nu se gasea niciun firisor. Era deja albit la par, iar expresia de pe fata arata clar nefericirea unei vieti anodine, in care sotia sta la cratita tipad si facandu-l lenes, copii nu exista, poate doar un caine de talie mica, batran si el; l-am vazut stand la un birou zi-lumina, avand un serviciu exasperant si obositor. Nu am gasit niciun semn distinctiv, asa ca l-am botezat, simplu, un mec.

M-a surprins insa cat de distins si politicos era; un pic timid la inceput, a reusit intr-un final sa-si despleticeasca limba si mi-a vorbit in cei mai poetici termeni posibili despre economie, banci, dobanzi si afaceri in finante. Era, in mod sigur, prima data cand vizita o curva pentru ca mi-a soptit cat de frumoasa sunt. M-a facut sa ma simt prost, ca un covor ieftin, dar pictat in culori stridente.

Si in pat a ramas la fel de politicos si cumpatat ca si pana atunci, singura pretentie fiind o felatie; l-am simpatizat indeajuns de mult incat sa ma straduiesc si sa-i ofer o experienta “extatica” (termen folosit de el legat de placerea de a castiga la bursa). M-a penetrat pe la spate, gemand incet si impingandu-mi fesele cu palmele lui mari. M-a rugat sa stau eu peste si, in timp ce ma miscam ritmic, mi-a mangaiat sanii in cele mai diverse feluri posibile. La ejaculare m-a uimit cantitatea uriasa de sperma iesita din orificiul minuscul.

La sfarsit, s-a intins pe pat oftand de oboseala (probabil un gest facut mereu dupa sex cu sotia) si mi-a multumit. M-am simtit din nou umila si i-am evitat privirea, imbracandu-ma si mergand spre usa. Cand mi-a inmanat banii, ii simteam demni de dispret si nedemni de mine; nu meritam bani de la un asemenea om nefercit, animal singur si trist, ca si mine.

Taxiul ma asteapta la scara, sa ma conduca intr-o inca alta noapte plina de suspans si sex. À Bientôt!