Ganduri pierdute

Nu as fi crezut niciodata, insa traiesc o vaga, dar perpetua emotie vizavi de X. De cand ne-am intalnit la partida de poker nu ma pot opri din gandit la el. Nu stiu de ce, nu m-a atras in vreun fel, nu mi s-a parut barbatul ideal, „jumatatea mea”. Si totusi stau ca o fraiera in fata telefonului, sifonand si frangand o perna moale intre mainile asudate si reci.

Inca nu m-a sunat deloc, iar eu in ruptul capului nu vreau sa fac acest lucru. In schimb ma tot intreb de ce sunt asa nerabdatoare, de ce am emotii de adolescenta inocenta si dulce care a primit o scurta privire din partea Lui si acum se perpeleste de moarte. Probabil ca exact timiditatea si reticenta lui in a face gesturi prea senzuale m-au atras si mi-au creat desarta iluzie a unui viitor impreuna: el nu cauta numai sex, pot functiona cu el si ca element intim, cald, de atasament.

Si incep lungi tirade interioare despre cum imi va aduce un buchet imens de trandafiri rosii, ma va lua in brate, ma va saruta lung si pasional; apoi, gandesc eu in timp ce ma masturbez in cada plina de spuma, ma va lungi pe canapea mangaind rochita din matase alba. Imi va saruta inflacarat sanii dezgoliti, penetrandu-ma cu degetul si simtindu-l excitat, fericit, beat de placere.

Apoi vom face dragoste, nu sex, ne vom contopi unul in altul, iar cand el va fi intrat in mine, il voi fi simtit corp peste corpul meu, piele peste pielea mea, voi fi cea mai fericita fiinta de pe pamant, ce va trai cel mai sublim si puternic orgasm in timp ce sperma lui imi va invada vaginul pulsand.

Miscari gingase, romantice, cuvinte soptite in ureche, privirea lui intensa in ochii mei si rasuflarea grea pe gatul meu dupa climax: imi doresc toate aceste lucruri si mi le doresc cu el. Oare ma va suna vreodata? Il voi mai vedea vreodata? Voi reusi vreodata sa traiesc fantezia ce ma duce la masturbare sau se va repeta disperanta experienta cu John Doe?

Scuze

Imi cer scuze ca a existat o pauza atat de lunga de cand nu am mai postat. Nu o sa mint zicand ca viata mea a luat o turnura neasteptata si ca am fost salvata din Purgatoriu de un pseudo-erou, ci doar ca am fost foarte ocupata, iar scrisul in ochii publicului m-a facut mult mai pudica decat am crezut initial. Insa sper sa revin cat mai repede (recunosc, de atunci si pana acum, mi-am notat intr-un mic jurnal cateva „amintiri” care merita povestite).
Ramaneti aproape.

Published in: Fără categorie on 30/06/2011 at 17:21  Comments (2)  
Tags: , , ,

Sex lesbian

Mi-am amintit de curand despre prima mea experienta lesbiana, in toata puterea cuvantului. Pe Merope o cunosteam de foarte mult timp, insa pana tarziu, niciuna dintre noi nu a stiut natura homosexuala a ei. Dupa cateva relatii esuate cu diferiti tipi (mai mari, mai mici decat ea), Merope si-a dat seama, pe la 21 de ani, ca este lesbiana. Astfel ca, dupa despartirea de Sergiu, inainte de a ma apucat de prostitutie, am gustat si eu ce inseamna sa fii cu o fata si, pot spune, am tendinte bisexuale puternice in urma acelei experiente. Ulterior, insa, am convenit ca nu putem fi decat prietene totusi si ca nici nu se poate altfel, doar asa avem o relatie perfecta. Cred ca asta a durut-o mult; mereu am stiut ca ma iubeste altfel decat doar ca prietena.

Am cunoscut-o pe Merope in liceu, imprietenindu-ma cu ea abia printr-a zece-a, dar de atunci fiind nedespartite. In seara in care s-a intamplat asta, Merope venise cu inghetata si vin rosu, pentru a ma inveseli. Dupa barfe si discutii, intr-un moment de liniste si lungi priviri languroase, s-a apropiat de mine si m-a sarutat, miscandu-si incet limba cu aroma de vin rosu demisec prin gura mea. Am imbratisat-o, mangaindu-i parul moale si lung si incerand sa-i deschid bluza. A inceput sa tremure usor, gemand de placere si lingandu-ma pe gat.

Am simtit ceva foarte straniu cand i-am dat jos bluza galben-pal si i-am simtit sanii plini, fierbinti, excitati, in mainile mele. I-am deschis pantalonii si, cu o voluptate foarte ciudata fata de cea simtita cu un barbat, am inceput sa o masturbez in timp ce o vedeam cum isi unduieste corpul, lipindu-se de mine si gemand. Era ca si cum faceam sex cu mine insami, doar ca primeam un feedback mult mai satisfacator.

Cand s-a urcat pe mine si a inceput sa ma sarute si mangaie, m-am lasat total dusa de val, simtind o otrava dulce, dar si amara, o excitatie foarte diferita si parca malefica, scurgandu-se prin corpul meu. Sexul oral facut de ea m-a adus aproape la climax, iar dupa doua penetrari cu degetele, am simtit orgasmul ca un val ce imi acoperea creierul, fiind mult diferit de ce stiam eu. Surpriza cea mai mare a fost cand am penetrat-o pe ea si cand am vazut ca ejaculeaza la climax.

Am ramas efectiv cu ochii holbati pentru ca stiam ca doar o treime dintre femei fac asta, iar Merope era, deci, o raritate. Dupa ce am terminat, ne-am tinut in brate, cu sanii presati unul de altul si inca mangaindu-ne, simtind vagi unde de voluptate. A fost o experienta foarte placuta si inedita pe care am incercat-o inca de multe ori de atunci, tot cu Merope.

Sincopa (Chapter II)

Cu greu am reusit sa ma tin pe picioare si am ajuns la baie, tratandu-mi, cu ce am gasit prin preajma, ranile de la gat, sani si bazin. Apoi, crezand ca-si bate joc de mine, l-am mustrat cu injuraturi, incercand sa-l trezesc. Cand am vazut ca nu reactioneaza deloc, m-am impanicat si, amintindu-mi din copilaria timpurie de orele petrecute la Crucea Rosie, i-am facut resuscitare (cand am ajuns acasa am fost uimita de ascutimea memoriei mele care a facut CPR-ul ca la carte). Am sunat imediat si la Urgente si m-am pus pe asteptat (dupa ce l-am asezat in pozitia lateral stabila). Imi frecam mainile de zor, imi curgeau lacrimi de nervi si ingrijorare, iar leucoplastul de la gat se tot inrosea si trebuia schimbat.

Dupa vreo 20 de minute, o sticla de bautura (n-am idee ce beam) era pe jumatate goala, iar eu, speriata ca aproape niciodata in viata mea, ma gandeam ca trebuie s-o tulesc; prietena lui urma sa ajunga si ea nu stia ce situatie delicata sexual vorbind are nymphomanul. Ma simteam prinsa intr-o poveste kafkiana de prost-gust, cu niste consecinte mult mai verosimile decat transformarea subita intr-o insecta. Daca murea? Daca sexul era de vina pentru ce se intamplase?

Din fericire, ambulanta a ajuns inainte iubitei ignorante si, dupa ce medicii m-au privit suspect, intuind ce faceam eu in acea garsoniera, l-au luat, spunandu-mi ca, probabil, totul va fi bine. Se pare ca suferise o cadere masiva de calciu, iar sexul, ca efort si necesitand oxigen, nu l-a ajutat deloc. Am lasat un bilet anonim iubitei cu toate detaliile si am plecat tremurand ca varga si respirand ca o locomotiva transcontinentala.

Acasa am reprogramat toate intalnirile din acea noapte si m-am delectat cu o baie fierbinte, dezinfectanta si calmanta, oblojindu-mi ranile, avand puternice frisoane si multe ganduri negre despre moarte si crima.

Quick post

Am un week-end foarte ocupat si cu lucruri neasteptate; voi reveni maine cu „povestea”.
Ca raspuns pentru Adina: nu mi-a luat trei luni sa ajung in „superbul meu apartament luxos”; de fapt mi-a luat 4 ani. Iar totul a devenit mai bine printr-un noroc chior (am poment deja de „salvatorul” meu).
Nu oblig pe nimeni sa-mi citeasca blogul si nu trebuie cautate „discrepante” in firul narativ de parca totul ar fi o fictiune de proasta calitate (desi poate sa nu fie tocmai telenovela perfecta).

Published in: Fără categorie on 27/11/2010 at 18:04  Comments (4)  
Tags: , , , , , , ,

Micile obsesii

Din magica si norocoasa noapte in care am scapat de pestele meu si m-am mutat intr-o garsoniera partial mizera dar care avea o chirie nemaipomenit de mica, pe scoarta mea cerebrala, cu materie cenusie, mi s-au imprimat cateva obsesii de care nu cred ca voi mai scapa vreodata.

Astfel am ajuns, in scurt timp (trei luni) de la acea garsoniera in luxosul apartament cu patru camere pe care l-am decorat in cel mai sublim si extravagant-ca-pret mod (ingloband toate obsesiile). Mi-am luat pat de doua persoane cu lenjerie standard neagra, din matase (e o culoare neasteptat de relaxanta); am draperii visinii si grele, dar am si perdele usoare si rozalii. Am pus peste tot spoturi sau mici veioze pentru intimitate si ambient. Parchetul e bej cu nuante vagi de roz, iar camera de studiu e numai cu lemn. Totul este in stil minimal, asa cum imi place si nu suport sa nu am macar doua vaze cu flori in sufragerie. Am ales tapet pentru pereti pentru ca au modele: totul este pastelat, minus baile care sunt in culori tari de albastru. In baia mea mi-am luat unul din lucrurile la care am visat atata: cada patrata, pe colt. Fiind un apartament mare, am largit balconul, micsorand dormitorul, astfel incat sa pot iesi la aer liber si din camera mea, nu numai din living, si l-am mobilat ca o veritabila terasa.

A doua baie e de oaspeti, dar are tot ce-i trebuie, inclusiv cabina de dus. Mi-am rezervat si un loc pe care sa-l transform in dressing si regret doar ca n-a putut fi chiar langa dormitor (nu mai exista loc). Am peste tot oglinzi pentru ca, desi pare ciudat, imi place sa ma admir in ele si sa vad ca desi viata a fost dura cu mine, inca am ramas frumoasa si apetisanta.

Iar a patra camera, dupa indelungi gandiri, a materializat cea mai mare obsesie a mea. Am transformat-o in camera viitorului meu copil, mobiland-o partial in culori neutre (nu stiu ce sex va fi…). Da, tuturor li s-a parut foarte macabru si bizar, insa nimeni nu e nevoit sa o vada. Dar eu vreau sa stiu ca este acolo si zilnic ma duc sa o vad si sa mangai patutul, dulapiorul, micul birou; le curat deseori si plang frecvent acolo.

Stiu ca poate parea o speranta total desarta, insa inca sper ca la un moment dat ma voi aseza la casa mea si voi avea un copil absolut superb si bun cu mine, dar care nu va sti niciodata ce am fost candva. Pana atunci, insa, prietenii imi adora casa (am bagat un car de bani in ea) si mereu, intr-un fel sau altul, devin gazda lungilor partide de poker.

Uneori uit

Uneori uit cat de trista si plina de durere este viata mea; ma ocup de multe lucruri: de la ultimele detalii de decoratii pentru noul apartament in care m-am mutat, pana la telefoanele de complezenta date prietenilor mei si culminand cu orele lungi de munca, in negura noptii. Dar sunt si momente, in orele moarte ale zilei (cel putin pentru mine), cand imi amintesc in ce zona intunecoasa ma aflu. Pornind de pe la 15-16 si terminand cu ora 18:30, incep sa-mi vina in minte multe ganduri negre. Ma inconjor de lucruri pentru a umple golurile interioare. Este adevarul care m-a pocnit acum 3 minute, in timp ce scriam. Ma tot intrebam de unde vine lacomia asta uriasa din ultima perioada; acum inteleg.

Imi amintesc multele momente frumoase traite in adolescenta tarzie si doare cumplit sa stiu ca nu vor reveni. Figura lui Sergiu, desi foarte cetoasa si fara detalii imi zambeste din spatele amintirilor si ii simt parfumul in nari, desi nu l-am mai simtit de ani buni. Inca il visez noaptea. Nu i-am mai scris numele de mult timp si sa-l tastez, sa-l vad asternut aici imi rasuceste stomacul. Deseori reusesc sa uit, sa-mi ocup timpul cu altceva, insa uneori mai rabufneste.

Uneori uit ca dupa terminarea relatiei, mi-au trebuit aproape 6 luni jumatate ca sa sterg in sfarsit ultimele poze de la si cu el, ultimul contact cu trecutul; si am facut asta plangand. Mi-au trebuit sase luni, atunci, pentru a-mi da seama ca nu voi fi gata inca mult timp pentru a avea o relatie cu cineva. Sergiu imi va umbri viata mereu pentru ca l-am iubit enorm de mult, mult mai mult decat am avut vreodata curajul sa recunosc, chiar si fata de mine insami, in intimitatea gandurilor mele.

Mi-am dat seama ca imi va trebui mult timp sa-l cobor de pe gigantescul piedestal pe care el statea atunci, loc de unde imi urmarea si guverna fiecare rasuflare, pas, fiecare gest. Stiam ca va fi pentru foarte mult timp aschia din creierul meu, zgarda din jurul gatului, semnul facut pe brat cu fierul inrosit, cicatricea adanca ce lasa pielea zbarcita. Mi-a luat peste 4 ani de zile sa-mi dau seama ca nu-l voi putea uita niciodata si ca a reusit sa ma schilodeasca atat de mult incat sa nu ma pot imagina langa altcineva in afara de el.

Chiar daca uneori uit, ma iau cu alte activitati si pot fi chiar multumita de situatia mea, nu pot scapa de Umbra mea, el, Sergiu, care ma insoteste orice as face. Este acolo, nu ma paraseste niciodata, iar uneori ma trage de maneca pentru a-mi aminti ca nu a disparut, ca ma bantuie pe veci.

Si atunci John Doe spuse: “Ce e cu tine?” (chapter II)

Am ajuns in masina tipului si am mers la el acasa; acum imi dau seama cat de imprudenta am fost, nu fac asa ceva niciodata dupa ce am trecut prin cate am trecut; insa alcoolul imi bloca judecata. Am inceput sa ne sarutam din hol, cu pasiune si dorinta; eram ametita, usor emotionata de ce se intampla si simteam furnicaturi in vagin. M-a trantit pe pat si mi-a scos rapid bluza, sarutandu-mi sanii prin sutien. Mi-a deschis fusta apoi, dandu-mi-o jos.

In timp ce facea toate astea am simtit cum mi se duce excitarea si devin din ce in ce mai lucida; curva din mine isi intra in drepturi si ma simteam ca la munca. Am continuat sa ma axez pe gesturile lui tandre, l-am sarutat de multe ori sperand sa se reaprinda focul si, stiind ca pentru mine este aproape infailibil, am gemut cat mai verosimil desi nu simteam nimic (in general asta imi stimuleaza excitatia).

Cand deja eram goala si simtind toata greutatea corpului lui dur si fierbinte pe sanii mei, cand trebuia sa fiu in culmea extazului, l-am impins pe John Doe; nu s-a prins imediat care e faza si a continuat sa ma mangaie. L-am respins din nou si m-am ridicat de pe pat, inspaimantata de ceea ce se intampla. Si atunci John Doe spuse: “Ce e cu tine? Care ti-e problema? Nu vrei sa facem sex?” Am plecat din apartamentul lui in goana, luand primul taxi si am ajuns acasa stoarsa de orice. E prima oara de la Sergiu cand incerc sa fac sex cu cineva fara bani. Esec total si demoralizant.

Si, totusi, chiar si acum ma imbat singura cu apa rece zicandu-mi ca poate as putea sa fac sex din placere daca as face cu cineva la care tin cu adevarat.

Si atunci John Doe spuse: “Ce e cu tine?” (Chapter I)

Merope si cu mine am iesit intr-una din serile trecute la un club pentru a ne mai destinde. Ea dorea sa-si uite elevii galagiosi, cu tupeu, care chiulesc chiar si la materiile de bac, iar eu, dupa spusele ei, trebuia sa uit de barbatii care ma doreau doar pentru ca nu presupuneam nicio obligatie post-sex. Ne-am facut un adevarat deliciu (pe spezele mele, evident; Merope castiga 900 de lei, cu tot cu scaderea de 25%) si am inchiriat o masa doar pentru noi doua. Nu am clipit deloc cand am dat banii, doar pentru asta ii fac. Am inceput cu o bere si am terminat cu un shot de tequila care m-a ars pe gat enorm.

Eram ambele in mini, cu tocuri si topuri de vascoza si matase; fardate cu negru, buze rosii, veneam direct de pe centura; dar nu ne interesa, ne distram de minune. Pana cand a aparut acest John Doe care, desi a petrecut putin timp cu mine, a reusit sa ma intristeze enorm. A inceput prin clasica bautura trimisa la masa noastra si a continuat cu el venind la noi si zambindu-mi pisicher. Merope s-a prins imediat ca si eu eram atrasa de el (mai ales ca mi-am dat seama ca nu are idee cu ce ma ocup).

Avea intr-adevar un fizic placut, in zona mai curand amuzanta decat serioasa si niste dinti albi, perfecti, drepti; m-au excitat cel mai mult mainile puternice, foarte masculine, cu venele usor umflate si o cantitate perfecta de par. Curand, Merope s-a scuzat si a plecat (conducand-o, mi-a urat succes si distractie placuta). Saraca Merope, de cand incearca ea sa ma scape din cercul vicios in care ma aflu.

Dar trebuie sa ma opresc aici pentru ca este (vai!) ora 9:30 aproape si ma asteapta clientii infometati!

Published in: on 13/11/2010 at 22:28  Comments (1)  
Tags: , , , , , , ,

Porno

Singurul lucru care intr-adevar este mult mai rau si mai degradant ca sexul pe bani este industria filmelor de sex (pe bani). Sunt atatea motivele pentru care este oribil sa faci asa ceva. De multe ori mi s-au propus astfel de contracte (mai ales avand in vedere fizicul meu angelic ce poate pacali pe oricine si care da bine intr-o astfel de productie) si de fiecare data, sorbind usor din cafeaua neagra, fara zahar, am respins oferta zambind acru.

Ceea ce face o curva (de la inghititul spermei la biciuirea clientului), oricat de josnic, ramane, pana la urma, intre acei patru pereti; nimeni nu vede, nu aude, nu afla, nu stie. Cand e vorba de pornografie, insa, te expui pe tava, ca o friptura de porc la gratar cu cliseicul mar intre dinti.

Orice urma, oricat de mica, de demnitate dispare instantaneu dupa vizionarea unui corp pe care il cunosti miscandu-se compulsiv, total butaforic, cu sanii, fesele si restul zonelor mai “carnoase” falfaind grotesc. Daca pana atunci incercai sa transformi sexul pe bani intr-o experienta cat de cat acceptabila, odata cu pornografia s-a termiant.

Nu mai mentionez faptul ca tot ce se petrece acolo este mai ireal decat o poveste cu zane, sirene, extraterestri si Lenin stand toti la un chit-chat de pranz. Barbatii nu se misca atat de repede cand penetreaza astfel incat sunetele de piele ce se izbeste de alta piele apar extrem de rar, femeile nu raman niciodata cu machiaj perfect pe ochi si nu miorlaie in asemenea hal.  Iar scenariile acelea nu se intampla nici cand este vorba de dragoste adevarata, ca in basme.

Sunt obligata sa ma uit la astfel de filme cand clientii vor si intra in mine mugind, tragandu-ma de par si fiind mereu cu ochii in ecran; insa mereu am dispretuit pornografia pentru caracterul sau extrem de umilitor si sordid, pentru imaginea total falsa oferita lumii asupra sexului care nu mai este decat un fel de alergare pe banda de la sala. Nici chiar pentru tarfe nu este asa mereu.

Singura oara cand mi s-a intamplat sa vad o cunoscuta de-a mea intr-un astfel de film eram cu un client, care ma penetra pe la spate, tinandu-mi bine soldurile si gafaind; m-am speriat groaznic cand am vazut-o cu sanii grei balanganindu-se si gemand ca vitelul la taiere. Mi-au dat lacrimile si nu m-am mai putut deloc concentra la ce faceam. Clientul, insa, n-a observat; era, evident, prea absorbit de “eroina” capodoperei cinematografice.